Capacitatea de a fi deschis la minte, atat a sportivilor, cat si a antrenorilor

Nu inceteaza niciodata sa ma uimeasca cat de mic este procentul celor din lumea sportiva, in general, care sunt cu adevarat interesati si care profita de dezvoltarea abilitatilor mentale.

Ca sa va dau un exemplu, am sa va povestesc, pe scurt, despre un cantonament de al unei echipe de fotbal de copii, care la finalul perioadei de cantonament aveau (inclus in pret) 2 ore de antrenament mental.

 

Erau aproximativ 30 de jucatori care au trecut prin doua zile de formarea abilitatilor fizice necesare in fotbal. Doar 10 din cei 30 de jucatori au ramas pentru acele 2 ore de antrenament mental, iar restul dintre ei au plecat acasa. Ca i-au luat parintii sau ca pur si simplu n-au mai vrut sa ramana, nu stiu, dar iti vine sa crezi asta?

Nu era niciun cost suplimentar pentru trainingul mental, facea parte din programul taberei, si totusi au plecat acasa. Se pare ca si aici a functionat atitudinea de „scoala veche” care predomina si astazi in sport si care spune ca tot ceea ce trebuie sa faci pentru a-ti atinge potentialul maxim este sa ai urmatoarele:

• o buna invatare a aptitudinilor fizice esentiale;
• antrenarea acelor aptitudini in mod repetat;
• si apoi sa te asiguri ca ai o conditie fizica la cote maxime.

Ah! Gresit. Nu (mai) este de ajuns!

Adevarata tragedie e ca aceasta atitudine de scoala veche este promovata in mod eronat si de catre antrenori!

In timp ce aceste lucruri ar fi putut fi valabile acum cateva generatii, in ziua de azi, competitia este mult mai acerba pentru ca la dispozitia sportivului sunt puse mult mai multe alte instrumente si resurse decat oricand. Clipesti o secunda si gata, ai si pierdut.

Iar asta este valabil si pentru antrenori.

„Nu sunt suficient de tanar ca sa stiu totul.” – Oscar Wilde

Asadar, care este diferenta dintre aceste doua tipuri de sportivi?

Este „MENTALITATEA DE CRESTERE”.

Mentalitatea de crestere inseamna ca modelul tau de gandire dominant este ceva de genul:

„Ce ALTCEVA mai pot invata sau face pentru a-mi imbunatati capacitatea de a-mi indeplini obiectivele?”

Acum, vestea buna este ca daca ai o astfel de mentalitate de crestere este ca iti poti infrunta competitorii stiind ca ai un mare avantaj in fata celor care nu au o astfel de mentalitate si ca poti folosi asta pentru a-ti cladi increderea in tine.

CUM SA AI O „MENTALITATE DE CRESTERE”?

Sa iti „cresti” mintea nu inseamna doar sa iti extinzi cunostintele despre un subiect care te intereseaza. Ci, este vorba despre extinderea intelegerii tale despre TINE insuti in procesul de obtinere a rezultatului dorit. Cu alte cuvinte, inseamna sa te intrebi constant lucruri precum:

• „Ce ma tine in loc?”
• „Cine stie mai multe decat mine si pot invata de la el?”
• „Ce anume ma determina sa fac acelasi tip de greseli?”
• „Ce nici macar nu-mi trece prin minte ca nu stiu?”

Sportivii cu o mentalitate de crestere inteleg acest concept foarte bine:

Cu cat sti mai multe, cu atat iti dai seama ca nu sti nimic.

Asa cum am mai spus-o, asta nu e valabil doar in sport, ci se aplica tot timpul in viata.

Poti sa ramai in tiparul tau de gandire si sa crezi ca deja sti tot ce trebuie sa stii SAU poti sa te dedici chiar acum faptului ca nu numai ca esti deschis noilor informatii si cunostinte, dar si vei cauta in mod activ noi invataminte, experiente si lectii de la altii. Cheia aici este sa fii neinfricat, dar asta este un alt subiect, pe care probabil il voi aborda curand. :)

„Adevarata intelepciune consta in a sti ca nu sti nimic.” – Socrates

Ti-as recomanda si citesti si 13 moduri prin care sa devii un sportiv mai bun, mai "antrenabil"

Daca vrei sa-ti antrenezi mentalul pentru a-ti imbunatati performanta sportiva, te invit sa citesti si celelalte articole din categoria mental coaching din blog.

Curiosi sa aflati mai multe? Urmariti-ma si pe pagina mea de Facebook, locul unde postez constant tot felul de chestii interesante.