Cum sa-ti ajuti copilul sa-si depaseasca tendintele perfectioniste

O straduinta sanatoasa inseamna sa te concentrezi pe tine insuti: „Cum pot sa ma imbunatatesc?”

Perfectionismul inseamna sa te concentrezi pe ceilalti: „Oare ce vor crede ei?” – Brene Brown

„E asa un perfectionist...”

O fraza spusa atat de des de cei care, in mod clar, nu sunt perfectionisti. Spusa cu exasperare si enervare pentru ca, sincera sa fiu, e cam enervant cand oamenii isi doresc ca lucrurile sa fie perfecte.

Dar stii ce e si mai rau decat ca altii sa-si impuna tendintele lor catre perfectionism asupra ta?

Sa fii un perfectionist! Da, asta clar e mai rau. Iata si de ce.

Perfectionismul este o povara greu, dar greu, de suportat. Te seaca de bucurie, implinire si sentimentul de a fi realizat ceva pentru ca, sincer, „ar fi putut fi mai bine...”

„Ai jucat grozav!” ii spui tu. „Nu, nu chiar, nu ai vazut ca am ratat sutul ala?” iti raspunde el. Tendintele spre perfectionism pot incepe devreme, inca de la gradinita, ca raspuns la asteptarile atat interioare, cat si exterioare. Studiile merg atat de departe incat spun ca perfectionismul il poate transforma pe copil intr-unul nefericit si neproductiv. Deci, lucrurile sunt destul de serioase. :)

Mai este si o alta latura a perfectionismului, de fapt, a aparitiei unor tendinte catre acesta. Parerea mea este ca se ajunge la aceasta dorinta de perfectiune atunci cand parintele sau antrenorul se preocupa DOAR sa-ti scoata in evidenta ceea ce ai gresit. Atunci cand nu esti laudat niciodata, ca deh... lucrurile bune asa trebuie sa fie si nu punctam DECAT unde s-a gresit... si nu laudam, mai ales in fata grupului „ca-i cresc coarne” si asa mai departe.

Am scris de multe ori in articolele despre mental coaching ca una dintre cauzele majore ale esecului in sport este tocmai aceasta tendinta spre perfectionism, care pentru multi sportivi este greu de gestionat. Asa ca noi, ca parinti, putem sa-i ajutam. Articolul de astazi este valabil pentru toti parintii si copiii, nu doar cei implicati in sport. :)

Asa ca, iata care ar fi simptomele asociate perfectionismului:

• Nivel ridicat de anxietate;
• Auto-criticism neincetat;
• Tendinta de a exagera imperfectiunile („nu sunt bun de nimic”);
• Criticarea excesiva a altora;
• Teama de a incerca lucruri noi (teama de a esua);
• Incapacitatea de imparti responsabilitatile (dorinta de a face totul singur);
• Experimentarea sentimentelor de nepotrivire si inferioritate;
• Predispozitie la depresie si sentimentul de neincantare (in special dupa indeplinerea unei sarcini).

Dupa parerea mea, exista doua tipuri de perfectionisti:

• Aceia care muncesc „ca nebunii” sa-si atinga scopurile care sunt prea inalte si, de obicei, chiar irealizabile, si...
• Aceia care nu incep niciodata o treaba pentru ca se tem atat de tare ca nu vor reusi sau ca vor face ceva care nu le iese perfect.

MODALITATI PRIN CARE ITI POTI AJUTA COPILUL SA DEPASEASCA TENDINTELE SPRE UN PERFECTIONISM NESANATOS

 

1. Separa succesul de „a fi bun” sau „a fi rau”

Cand un copil are o reusita, avem tendinta de a spune „ce baiat bun, ai facut foarte bine!” atat de entuziasti, incat copilul incepe sa asocieze „a fi bun” cu a face lucrurile bine. Stiu, este greu la inceput, dar in loc sa-l lauzi la modul general „bravo, ce baiat bun!” cand face ceva bine, mai bine ii recunosti succesul in mod calm, prietenos, laudandu-l intr-un mod specific „sunt atat de mandra de tine ca ai facut asta singur. Ai avut nevoie de ceva antrenament, dar ai reusit”.

2. Concentreaza-te pe invatare, nu pe performanta

Asta e cheia, nimic mai mult. Daca un copil simte ca scopul este cat de bine face nu stiu ce, atunci chiar si realizarea unei sarcini extrem de dificile (dar avand cateva incercari pe parcurs) este un esec. De ce? Pentru ca nu a facut-o perfect de prima data. Pe de alta parte, daca invatarea este scopul, atunci le este mai usor sa simta ca au indeplinit ceva, chiar daca nu au reusit in totalitate. De ce? Pentru ca au invatat ceva de-a lungul drumului si stiu ca pot face mai bine data viitoare.

3. Invata-i perseverenta

Copiii care sunt niste „perfectionisti paralizati” tind sa vrea sa renunte la primul semn cand nu pot face ceva perfect. Mai degraba nu fac nimic, decat sa se considere un „esec”. Incurajarea perseverentei va fi obositoare si pentru tine deoarece va necesita perseverenta si din partea ta. Ce te sfatuiesc eu este sa nu-i retragi sarcinile pe care ii este teama sa le indeplineasca. Va trebui ca si tu sa fii disciplinata ca sa-i poti sta alaturi si sa-l incurajezi. :)

4. Coreleaza esecul cu lipsa de efort, nu cu aptitudinile

Foloseste acasa un limbaj care sa arate ca pretuiesti efortul mai mult decat performanta. Sa folosesti expresii precum „sunt mandra de efortul tau” sau „bine ai facut pentru ai incercat asa de tare” sunt de preferat fata de a-i spune „asta e minunat, esti grozav...” Explica-i apoi pentru a intari faptul ca succesul este adesea rezultatul multor ore, zile, saptamani si ani de efort. Acest succes nu este niciodata picat din cer, ci efortul este cel care conteaza.

5. Ofera-le dragoste neconditionata – separa ceea ce fac de cine sunt

Copiii, in special copiii talentati, pot simti ca valoarea si apartenenta lor in familia voastra este legata de performanta sau de inteligenta lor. Asigura-te ca copilul tau stie ca este iubit datorita pozitiei sale in familie, nu pe baza performantei sale. Incurajeaza-l spunandu-i ce anume trasaturi si caracteristici iubesti la el, despre cine este el, nu despre ceea ce face. Separa ceea ce face de cine este.

6. Impinge-i in afara zonei lor de confort in mod constant

Un copil care este perfectionist va dori doar sa-si indrepte eforturile spre lucruri in care simte ca poate excela. Teama de esec il impiedica sa incerce lucruri noi si se invarte intr-o lume foarte mica in care se simte in siguranta, ceea ce inseamna ca nu va esua. Impingandu-l in mod regulat spre situatii noi, in medii noi si oferindu-i experiente noi, putin cate putin ii largesti lumea. Creaza-i un loc sigur pentru a „esua” si fa ca, in aceste noi situatii, invatarea sa fie obiectivul, si nu performanta. Prin scoaterea regulata a copilului din cochilie, el se va simti mai putin paralizat si mult mai confortabil in situatiile necunoscute.

Si nu uita sa-i spui ca este special, ca nu mai este nimeni altcineva la fel ca el in lumea asta intreaga si ca oamenii il pot placea exact asa cum este. :)

Afla mai multe despre cum sa-ti pastrezi increderea in tine chiar si dupa ce gresesti in teren din Iti pierzi increderea dupa ce ai pierdut un meci? Evita auto-critica si detaseaza-te usor de greselile facute.

Despre antrenamentul mental la tinerii sportivi am scris si aici. Te invit cu drag sa citestesti si aceste articole, pentru ca printre ele vei regasi si sfaturi despre cum sa-ti eliberezi mintea de greselile din trecut si sa joci cat mai bine, dar si cum sa faci performanta controlandu-ti mentalul.

Curiosi sa aflati mai multe? Urmariti-ma si pe pagina mea de Facebook, locul unde postez constant tot felul de chestii interesante.

*sursa foto cove: worshipmatters.com